De doua decenii încheiate auzim tot felul de promisiunu privind reorganizarea mineritului Vaii Jiului. Guvernantii care s-au perindat la conducerea tarii au lansat în Valea Jiului o sumedenie de Planuri si Strategii care mai de care mai pompoase, aburind minerii si locuitorii zonei cu tot feluri de "bune intentii" care, toate, toate, toate, au ramas la faza de intentie. Avem parlamentari, avem europarlamentari pe care i-am investit cu voturile noastre pentru a ne reprezenta interesele spre o cale demna a existentei si un trai mai bun, un trai pe care toti românii de rând îl merita. Nu a fost sa fie asa. De la an la an, minerii Vaii Jiului, locuitorii zinei, traiesc din ce în ce mai greu, cu incertitudinea stabilitati locurilor de munca. Aminteam de alesii nostrii... Nu au facut în 20 de ani, nimic relevant pentru Valea Jiului. Nu fac nici acum. Desi trebuiau sa fie primii care sa ia atitudine si sa mediatizeze documentul Comisiei Europene - document pe care îl publicam mai jos - care sa informeze electoratul asupra conturarii de nori negrii la orizontul Vaii Jiului pentru ca eventual împreuna sa se mai faca ceva daca mai este posibil de facut ceva, NU AU FACUT-O! Singurii care s-au implicat în a lua atitudine si a cere explicatii factorilor politici competenti si guvernantilor cu putere de decizie, au fost Sindicatele. O ampla dezbatere pe tema prezentului si mai ales a viitorului Vaii Jiului si a judetului Hunedoara a fost organizata de Liga Sindicatelor Miniere Valea Jiului prin presedintele Zoltan Lacatas si colegii de la Sindicatele afiliate Ligii,  la care au participat reprezentanti din partea BNS ( Ioan Pisc, prim-vicepresedinte si Ovidiu Jurca, vicepresedinte ), Sindicatul Energeticienilor, Sindicatele reprezentative de la Ambulanta si Posta, reprezentantii Sindicatelor de la Termocentralele Mintia si Paroseni (Dorin Modrea). Despre problemele discutate si masurile si actiunile sindicale preconizate a se derula în perioada imediat urmatoare, cititi în pag.2. 

    Desi actiunea a fost anuntata cu câteva zile înainte, fiind trimise invitatii tutoror editorilor de presa scrisa si audiovizuala, desi tematica în discutie era mediatic mai mult decât importanta si interesanta pentru comunitatea locala, la conferinta de presa au fost prezenti doar reprezentantii TV Parâng, MONDO TV, a redactiilor ziarelor CURIERUL VAII  JIULU si ZONA  SPECIALA. Iata un exemplu de implicare, interes si responsabilitate a bogatei prese locale fata de problematica majora a comunitatii ...

                        Stefan NEMECSEK   

Comisia Europeana a aprobat o propunere de regulament al Consiliului privind ajutorul de stat pentru facilitarea închiderii minelor de huila generatoare de pierderi din UE pâna la 15 octombrie 2014. Acordarea oricarui ajutor nou de operare sectorului va fi conditionata de prezentarea unui plan de închidere a minelor generatoare de pierderi. Statele membre vizate vor putea acorda asistenta pentru consilierea si reconversia profesionala a lucratorilor afectati de aceasta masura, precum si pentru asigurarea faptului ca exploatarile miniere sunt curatate în mod adecvat si sunt sigure.

"Obiectivul propunerii este de a asigura închiderea definitiva a minelor necompetitive pâna la 15 octombrie 2014. Nu ar trebui sa existe îndoieli în legatura cu acest aspect. Întreprinderile trebuie sa fie viabile fara subventii. Aceasta este o chestiune de corectitudine fata de concurentii care functioneaza fara ajutor de stat. De asemenea, acest lucru este în interesul contribuabililor si al finantelor publice, care sunt supuse unor constrângeri importante. Comisia va permite acordarea de ajutor de operare numai întreprinderilor miniere care au un plan de închidere, iar subventiile ar trebui îndreptate din ce în ce mai mult catre sustinerea costurilor sociale si de mediu ale acestei masuri", a declarat Joaquín Almunia, vicepresedinte al Comisiei si comisar pentru politica de concurenta. Acesta a adaugat: "Energia curata, obtinuta din surse regenerabile, reprezinta calea de urmat, dar nu putem ignora consecintele economice si sociale nefaste la nivel regional, care ar rezulta dintr-o închidere brusca a minelor generatoare de pierderi în aceasta perioada de crestere încetinita sau de stagnare si de somaj ridicat".

Comisia Europeana a adoptat o propunere de regulament al Consiliului care ar permite statelor membre vizate sa acorde ajutor de operare minelor de carbune numai în contextul unui plan de închidere definitiva, a carui punere în aplicare sa fie strict monitorizata. Conform propunerii de regulament, subventiile de operare ar trebui sa descreasca în mod clar în timp, cu o reducere de cel putin 33% pe o perioada de 15 luni, iar, în cazul în care mina generatoare de pierderi nu ar fi închisa pâna la 15 octombrie 2014, beneficiarul ar trebui sa ramburseze aceste subventii statului. Acordarea oricarui ajutor pentru închidere ar trebui conditionata de prezentarea de catre statul membru a unui plan cu masuri adecvate, de exemplu în domeniul eficientei energetice, al energiei din surse regenerabile sau al captarii si stocarii dioxidului de carbon, în vederea diminuarii impactului negativ asupra mediului al ajutorului pentru carbune.

Regulamentul propus se adreseaza Consiliului de Ministri al UE.

Obiectivul propunerii este de a stopa acordarea de subventii de operare minelor necompetitive, asa cum s-a procedat si în cazul sectorului constructiilor navale si siderurgic. Astfel, orice subventii de stat ar trebui îndreptate din ce în ce mai mult catre acoperirea consecintelor sociale si de mediu ale închiderii acestor mine generatoare de pierderi. Propunerea de regulament vizeaza HUILA. Lignitul este o alta forma de carbune, care nu poate primi subventii de operare. În UE, productia de huila este redusa în comparatie cu cererea si este în scadere (147 de milioane de tone în 2008 sau 2,5% din productia la nivel mondial). UE depinde de importuri pentru mai mult de jumatate din carbunele utilizat în centralele electrice pe baza de carbune. Ajutorul total acordat sectorului huilei a fost redus la jumatate, de la 6,4 miliarde € în 2003 la 2,9 miliarde € în 2008. În aceeasi perioada, ajutorul pentru productie a scazut cu 62%, ajungând la 1 288 de milioane, deoarece un procent mai ridicat si în crestere este directionat catre acoperirea costurilor sociale si de mediu ale închiderilor de mine (a se vede tabelul de mai jos).

Propunerea de regulament ar continua sa ofere statelor membre un cadru juridic comun care sa permita acoperirea costurilor de consiliere si reconversie profesionala a lucratorilor din minele generatoare de pierderi, a costurilor pensionarii anticipate pentru cei care nu vor mai face parte din populatia activa, precum si a impactului asupra sectoarelor conexe, cum ar fi tehnologia miniera, geologia sau tehnologiile de mediu. Costurilor sociale li se adauga, de asemenea, costurile de mediu generate de curatarea exploatarilor miniere, de evacuarea apelor uzate, de lucrarile de siguranta în subteran si de alte costuri de reabilitare. Interzicerea ajutorului de operare începând cu sfârsitul anului 2010, când expira regulamentul în vigoare, ar avea consecinte sociale si economice nefaste pentru o serie de regiuni în care ocuparea fortei de munca în mine de carbuni este înca importanta, într-o perioada în care tarile sunt înca în recesiune sau tocmai ce ies din recesiune. De asemenea, aceasta masura ar putea conduce la o crestere a emisiilor responsabile de încalzirea climatica, deoarece mai mult carbune ar trebui transportat din afara UE pentru a compensa scaderea în productia europeana.

Sectorul ofera locuri de munca pentru un numar de aproximativ 100 000 de oameni din Europa: 42 000 în sectorul carbunelui si peste 55 000 în sectoarele conexe. Minele care se bazeaza pe subventii de operare sunt situate mai ales, dar nu exclusiv, în regiunea Ruhr din Germania, în nord-vestul Spaniei si în Valea Jiului din România. Peste 40% din productia de electricitate a Germaniei este obtinuta prin arderea carbunelui, din care aproximativ jumatate este huila. De asemenea, proportia carbunelui în productia de electricitate în România este de aproximativ 40%, din care majoritatea este huila. În Spania, proportia este de aproximativ 25%, majoritatea fiind, de asemenea, huila.

UE se orienteaza rapid catre energii mai curate si din surse regenerabile, obiectiv în privinta caruia ocupa o pozitie de prim-plan la nivel mondial, din motive legate atât de mediu, cât ?i de securitatea aprovizionarii. Din raportul publicat recent de Centrul Comun de Cercetare European (a se vedea IP/10/886 din 5 iulie) rezulta ca energia din surse regenerabile (energia hidroelectrica, urmata de energia eoliana, energia obtinuta din biomasa ?i energia solara) a reprezentat 62% din capacitatea de generare de energie electrica noua, instalata în UE în 2009, în cre?tere fata de 57% în 2008. În cazul în care ritmul actual se mentine, aproximativ 35-40% din electricitatea totala consumata în UE ar proveni din surse regenerabile, cu mult peste obiectivul de 20% pe care UE ?i l-a fixat. În prezent, procentele sunt de 15,4 % ?i, respectiv 20,6 % în Germania ?i Spania.

Context. Regulamentul (CE) nr. 1407/2002 al Consiliului din 23 iulie 2002 privind ajutorul de stat pentru industria carbunelui expira la 31 decembrie 2010. Polonia furnizeaza mai mult de jumatate din productia de huila a UE, în timp ce cealalta jumatate este produsa în principal în Germania, Regatul Unit, Republica Ceha ?i Spania. China, Statele Unite, India, Australia ?i Rusia sunt producatorii principali la nivel mondial, China producând 2 761 Mt pe an (47% din productia mondiala), Statele Unite 1 006 Mt (17%), iar Rusia 247 Mt (4%). UE importa 180 Mt de huila, în principal din Rusia (30%), Columbia (17,8%), Africa de Sud (15,9%) ?i Statele Unite (12,8%).

În cadrul discutiilor purtate de sindicalisti, punctele principale avute în atentie au fost: nerespectarea promisiunilor facute de guvernanti, privind alocarea unei sume de 28 miliarde pentru investitii; noi angajari în sistem; o opinie clara privind strategia activitatii miniere si viitorul zonei pe termen mediu si lung, un punct de vedere oficial privind termenul limita de închidere a minelor care este data de 15 octombrie 2014. Sindicalistii au subliniat în mod realist faptul ca fara minerit si cele doua termocentrale de la Mintia si Paroseni, întregul judet Hunedoara poate fii considerat "sfârsit, calamitat". Daca previziunile sumbre privind restrângerea activitatii miniere cu  reducerea productiei de carbune la maxim 1,6 milioane de tone anual, respectiv reducerea proportionala a personalului la maxim 4000 de salariati, sau... ÎNCHIDEREA MINELOR NERENTABILE, în contextul în care practic nu prea exista mine rentabile, se pune problema aprovizionarii cu carbune a termocentralelor Mintia si Paroseni. "Cãzând" Mintia si Paroseniul, indiscutabil este afectata siguranta nationala a României, productia de energie fiind clar afectata, fapt pentru care trebuie sesizat Consiliul National de Aparare a tarii. În paralel cu preconizatele disponibilizari din sectorul minier, sindicalistii apreciaza si în sectorul energetic Mintia-Paroseni, o reducere drastica a locurilor de munca de la 1500 câte exista în prezent, la ...100 (o suta)!

Ca urmare a concluziilor care previzioneaza un viitor mai mult decât sumbru pentru întregul judet Hunedoara dar mai cu seama pentru Valea Jiului, sindicalistii au decis: solicitarea convocarii de catre Prefectul judetului Hunedoara a  unei întâlniri cu Comisia de dialog social, la care sa fie convocati "toti alesii hunedoreni" în Parlamentul României, indiferent de culoarea politica; prezentarea unei Scrisori cu problemele deosebite ale judetului si Vaii Jiului, Guvernului si Ministrilor de resort; solicitarea stabilirii în regim de urgenta a unei strategii energetice pe termen mediu si lung; deplasarea unei comisii guvernamentale în Valea Jiului pentru a stabili o serie de masuri concrete cu termene clare si responsabili nominalizati; ce se întîmpla cu forta de munca disponibilizata si mai ales cu tinerii care au absolvit liceul sau o facultate. Daca reactia autoritatilor va fi anemica sau de loc, vor fi declansate actiuni de protest cu respectarea legilor, actiuni care vor fi aduse din timp la cunostinta publica.